Copyright© Daniel Bilan 2008 Toate drepturile rezervate.
Rezervatii Legea nr.5 din 2000 mentioneaza existenta a patru rezervatii naturale in Muntii Maramuresului, printre care se numara Rezervatia Farcau - Lacul Vinderel - Mihailec, 100 ha, propusa din anul 1994 ca rezervatie geologica, faunistica, peisagistica, rezervatie aflata in zona studiata. Temperatura aerului Temperaturile medii anuale se mentin între 4 si 2°C, iar izoterma de 0°C, este situata deasupra limitei de 1850m.În acest context înaltimile de 1800-1850 m au o temperatura medie anuala de 1,5°C, iar culoarul depresionar mai jos situat la 500m, de 7,6°C. Temperaturi mai mari de 2°C (media anuala), le intâlnim pe o fâsie continua, situata în nord , nord-est si est care porneste din: Vârful Pop Ivan, Vârful Farcau, Vârful Mihailecu pâna la Vârful Cearcanu, Vârful Piciorul Sesului, spre interior in Vârful Toroiaga. Periferia muntilor spre culoarul depresionar este marcatade izoterma anuala de 4.....-2° C. Luna cea mai friguroasa este luna ianuarie -6.....-10 ° C. Fenomenul de inghet este frecvent in munte, durata medie a intervalului fara înghet variaza între 120....180 de zile, crescând dinspre nord-vest spre est. Primele zile de înghet se produc in medie la 1 octombrie, la peste 1400m. Spre poalele muntilor, iernile se reduc ca lungime si scad ca intensitate, cu deosebire de versantii cu expunere vestica. Precipitatile atmosferice În dinamica atmosferica domina masele de aer vestice, datorita lor precipitatiile sunt abundente. În functie de expunere si în al doilea rând de altitudine, cad precipitatii de 1200, la peste 1400mm, pe versantii cu orientare vestica si numai 900-1000 mm pe versantii cu orientare estica. La Poienile de sub Munte, aflate la 800 mm altitudine, precipitatiile ajung la 1100 mm; in Vârful Farcau si Mihailecu precipitatiile sunt peste 1400 mm. Numarul anual de zile cu precipitatii este de 150-170 si creste de la vest spre est. Stralucirea soarelui-1800 ore, numarul zilelor cu cer senin - media anuala 40, iar media anuala a zilelor cu cer acoperit este de 120. Stratul de zapada apare la sfârsitul lunii septembrie, iar ultima ninsoare se poate înregistra, ca data medie in ultima decada a lunii martie. Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 75-150, crescând de la vest spre est. Grosimea stratului de zapada are in medie 300-350 cm (mai mare în locurile adpostite). Spre poalele muntilor, iernile se reduce ca lungime si scad ca intensitate, cu deosebire de versantii cu expunere vestica. Vânturile, aflate sub influenta circulatiei generale din vest (cu o frecventa medie anuala de 18-20 %), a celei de nord si nord-est si a orientarii culmilor muntoase, canalizeaza frecvent mase de aer rece pe culoarele vailor, întretinând un climat racoros. Pe crestele înalte vântul depaseste 50 m\s (iarna), iar în rest viteza vântului este de 3-3,8 m\s. Temperatura apei Variatia temperaturii apei este sincrona cu cea a temperaturii atmosferei. Variatia temperaturii apei in perioada calda a anului este foarte apropiata ca valoare de cea a aerului, în regiunile depresionare ale bazinului scazând, însa spre zonele de munte. Temperaturile maxime ale apei apar la sfârsitul lunii iulie si începutul lunii august, pâna la 17-20°C, in zonele de munte. Amplitudinea diurna maxima atinge valorile de 3-8°C la munte si 8-10 °C în zonele depresionare. Fauna Extinderea mare a padurilor a constiut un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate. Prezenta sau absenta faunei este usor influentabila de presiunea antropica (manifesta), concretizata prin exploatari forestiere, miniere,etc. Ihtiofauna în cursurile superioare ale râurilor si pâraielor este saraca în specii, dar datorita conditiilor ecologice care sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastravul indigen (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), babete (Cottus poeilopus). In partea inferioara a râurilor de munte (Ruscova), numarul speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din râul principal pentru depunerea icrelor ca: moiaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus). Dintre reptile cea mai frecventa si caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este sopârla de munte (Lacerta vivipara). Se mai întâlnesc: naparca, sarpele lui Esculap si vipera (Vipera berus). Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania. Ornitofauna zonei este tipica din zona montana a fagetelor, padurilor de amestec, rasinoase, precum si a golurilor de munte. Lânga cursurile de apa sunt instalate specii caracteristice ca: mierla de apa (Cinclus cinclus), codobatura de munte (Motacilla cinerea). In fagete speciile carteristice sunt: ciocanitoarea spate alb, muscar gulerat (Ficedula albicollis). In padurile de amestec apar speciile specifice padurilor de rasinoase ca: alunarul, pitigoiul de bradet (Parus ater), auselii (Regulus regului). În padurile pure de molid specile caracteristice sunt: fasa de munte, in locuri stancoase si grohotisuri, codrosul de munte (Phoenicurus ochruros), iar in varfurile cu altitudinide peste 1800-1900m intalnim brumarita de stanca (prunella colaris). În jnepenisuri, ienuparisuri sunt prezente brumarita de padure (Prunella modularis), pitulicele (Philloscopus collibyta) si mierla gulerata (Turdus torquatus). Podoaba a Carpatilor nostri, acvila de munte (Aquila crysaetos), lânga alte specii de pasari rapitoare ca sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), cuibaresc în padurile de limita si frecventeaza golurile de munte pentru procurarea hranei. Specii prezente in toate etajele de vegetatie sunt: cinteza (Fringilla coelebs), cucu (Cuculus canorus) si porumbelul gulerat (Columba polumbus). Fauna de mamifere este inca completa, nu lipsesc specii trecute in Cartea Rosie Europei , ca rasul (Lynx linx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra), care au devenit specii foarte rare, cu un areal restrans in fauna Europei. Mai pot fi intalnite: cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), misretul (sus scroafa), vulpea (Canis vulpes), pisica salbatica (Felis silvestris), jderul de copac (Martes foina), dihori si bursuci (Meles meles). Lacul Vinderel Lac glaciar de dimensiuni mici, lacul Vinderel este situat pe seaua ce face legatura dintre Vârful Farcau si Vârful Mihailecu, la o altitudine de 1615m. Fiind la cumpana dintre bazinul Vinderel, de unde isi trage si numele, orientat spre vest, isi trimite apele spre est in bazinul Socolaului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creasta. Lacul este asezat la obarsia paraului Vinderel, are o forma ovala si orientat pe directia est-vest. Are o lungime 155 m, cu o latime maxima de 85 m, in suprafata de 0,90 ha. Adancimea maxima este de 5,5 m, plasata la 35 m de malul estic. Malurile sunt înierbate si coboara lin spre lac, spre est aflându-se câteva boschete de ienupar. Alimentarea lacului se face din apa zapezilor un con de dejectie si a ploilor, precum si din câteva ochiuri înmlastinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torential din versanti cu alunecari la fiecare ploaie si apa transportata, tot ceea ce-i sta în cale ,iar la confluenta cu râul Repedea s-a format în ultimii 50 de ani, un con de dejectie, cu o inaltime de peste 26 de m. Izvoarele minerale In cadrul comunei se cunosc zacaminte de ape minerale la Cvasnita (fosta statiune balneoclimaterica). Aici este un borcut care nu este exploatat, el este utilizat, dar cea mai mare parte a utilizatorilor este populatia locala.Un alt borcut este pe strada Zarica, care este tot utilizat de populatia locala. Acestea au in compozitia chimica ape de feroruginoase Apele subterane Pe baza conditilor geomorfologice si a caracterului rocilor acvifere s-a stabilit ca teritoriul mentionat face parte din raionul apelor freatice, în roci cristaline de intruziune. Acest raion se remarca prin resurse de ape freatice bogate, localizate în fisurile rocilor. În stratul deluvial superior, apele freatice sunt cantonate la adâncimea de 5-6 m, în lungi terase si conuri de dejectie, situate deasupra nivelului albilor fluviatile, ceea ce creaza conditii favorabile de drenaj si alimentarea a râurilor. Conditiile de formare a scurgerii in bazinul hidrografic Ruscova, ca element al circuitului apei in natura, se afla atât sub influenta ansamblului conditilor meteorologice, care determina valoarea ei potentiala, cat si sub influenta conditilor specifice de mediu (relief, soluri, vegetatie, structura geologica) in care se formeaza. Dintre elementele climei cel mai important factor în regimul scurgerii îl constituie precipitatiile cantitative si distributia acestora in cursul anului. În bazinul hidrografic Ruscova precipitatiile sunt cuprinse între 700-1500 mm\an (Post Pluvio, Poienile de sub Munte, 1161mm\an).
Geografie
- Home
- Prezentare
- Informatii utile
- Cum se ajunge
- Lozalizare
- Poze si video
- Caile de comunicatie
- Istorie
- Geografie
- Portul popular
- Lacul vinderel
- Turism
- Infrastructura
- Guestbook
- Parerea ta